Sondaj pe teme NATO în 19 state din Europa și America de Nord
Alexandru-Marian Crenganiș
Pew Research Center a realizat recent un sondaj de opinie în 16 state membre NATO şi 3 state non-membre din Europa şi America de Nord. În total, analiza acoperă peste 90% din populaţia care trăieşte în ţările NATO. De asemenea, acest raport mai include opinii și evaluări privind obligaţile Articolului 5, preferinţele pentru relaţiile strânse cu Statele Unite versus Rusia, opinii despre utilizarea forţei militare pentru menţinerea ordinii în lume etc.
Organizația NATO este, în general, văzută extrem de bine în ţările membre, în ciuda unor tensiuni permanente între liderii unora dintre state. O medie de 53% din 16 ţări membre chestionate au o opinie favorabilă asupra organizaţiei, în timp ce doar 27% au o opinie negativă
Evaluările pozitive ale NATO în rândul membrilor variază de la un nivel ridicat de 82% în Polonia la 21% în Turcia; Statele Unite şi Germania se situează la mijloc, cu 52% ,respectiv 57%. În cele trei state non-membre intervievate, Suedia şi Ucraina văd alianţa în mod pozitiv (63% respectiv 53%), în timp ce în Rusia procentul este de 16%.
În Statele Unite, opiniile oamenilor cu privire la NATO diferă în funcţie de apartenenţa politică. Cei care sunt simpatizanți ai Partidului Democrat au o probabilitate mai mare de a avea o opinie favorabilă despre NATO în raport cu susţinătorii Partidului Republican. Acest lucru a fost valabil şi în anul 2019, când 61% dintre democraţi au avut o opinie pozitivă despre alianţă comparativ cu 45% dintre republicani.
Studiul mai arată că în numeroase ţări opiniile favorabile sunt legate de orientarea ideologică. Cei identificaţi ca fiind de dreapta împărtăşesc o viziune mai favorabilă Alianței decât cei de stânga.
Deşi aprecierile sunt în mare parte favorabile în statele membre, există o mare reticenţă în ceea ce priveşte funcţionarea articolului 5 din Tratatul fondator al NATO. Atunci când au fost întrebaţi dacă ţara lor ar trebui să apere un aliat NATO împotriva unui potenţial atac din partea Rusiei, 50% din persoanele intervievate în cele 16 state membre NATO au afirmat că ţara lor nu trebuie să apere un alt aliat, comparativ cu 38% care susţin că ţara lor ar trebui să apere un aliat în cazul activării celebrului articol 5 din Tratat.
Şi în acest caz apartenenţa la o ideologie joacă un rol important în opiniile cu privire la acordarea de sprijin unui aliat aflat în pericol. În 6 ţări, cei care se plasează pe partea dreaptă a spectrului ideologic sunt mai dispuşi să fie de acord cu acordarea de sprijin conform art. 5 decât cei de stânga.
Persoanele chestionate consideră că SUA ar trebui să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO de Rusia. O medie de 60% afirmă că SUA ar apăra un aliat împotriva Rusiei, în timp ce doar 29% din intervievați afirmă că SUA nu ar trebui să facă acest lucru.
În ceea ce priveşte relaţiile transatlantice, unele state din Europa de Vest preferă o relaţie foarte bună şi strânsă cu SUA, dar mai sunt şi state care doresc relaţii bune atât cu SUA, cât şi cu Rusia. Cu toate acestea, puţini sunt cei care vor să acorde prioritate relaţiilor cu Rusia. De asemenea, ideologia are un impact semnificativ și asupra opiniilor potenţialilor aliaţi: persoanele de ideologie de dreapta din mai multe ţări manifestă o mai mare disponibilitate decât cei de stânga pentru o relaţie strânsă cu SUA.
În Europa de Vest, opinia celor care apreciază că o relaţie cu SUA este importantă este substanţială. În Marea Britanie şi Olanda, aproximativ 8 din 10 persoane preferă o relaţie cu SUA şi nu cu Rusia. Şi în Suedia, stat non-NATO, 71% din cei chestionaţi susţin o relaţie mai strânsă cu SUA în defavoarea uneia cu Rusia (17%).
În ţările examinate, alegerea unei relaţii mai strânse cu Rusia în detrimentul SUA este mai puţin răspândită. Cetățenii bulgari sunt mai predispuși pentru relații strânse cu Rusia, însă și aici doar 28% din cei chestionaţi preferă o relaţie mai bună cu Moscova decât cea existentă. În Germania, un sfert dintre cei chestionaţi consideră că este important pentru ţara lor să aibă o relaţie strânsă cu Rusia, comparativ cu 39% din intervievați, care sunt de părere că Germania ar trebui să aibă relaţii strânse cu ambele state.
În ciuda rezervelor cu privire la angajamente Articolului 5 al NATO, cel puţin jumătate din persoanele intervievate sunt de părere că uneori este necesar să se folosească forţa militară pentru a menţine ordinea în lume. În majoritatea statelor intervievate, cei care apreciază că forţa militară este uneori necesară sunt, de asemenea, mai susceptibili să fie de acord cu faptul că ţara lor trebuie să folosească forţa militară pentru a apăra un aliat NATO. O medie de 57% din persoanele intervievate în 16 ţări membre ar fi de acord că forţa militară este uneori necesară, în timp ce o medie de 36% respinge utilizarea forței. În şapte ţări (Suedia, SUA, Canada, Marea Britanie, Turcia, Rusia şi Ungaria), cel puţin 7 din 10 persoane intervievate susţin acest punct de vedere.
În 12 ţări, persoanele din dreapta spectrului ideologic sunt mai pasibile decât cele de stânga pentru a conveni că forţa militară poate fi justificată. De exemplu, în Spania, persoanele de orientare politică de dreapta au de două ori mai multe şanse să susţină folosirea forţei militare decât “omologii” lor de stânga.
Punctul de vedere asupra folosirii forţei militare este influenţat și de gen. În majoritatea ţărilor NATO şi non-NATO, bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile să susţină nevoia forţei militare.
În unele state NATO se consideră și că există părţi teritoriale ale ţărilor vecine care ar trebui să aparţină statului propriu. În acest caz, cei chestionaţi care susţin acest lucru sunt relativ puţini la nivel global. Printre statele membre, majorităţile intervievate din Ungaria, Grecia Turcia şi Bulgaria sunt de acord cu faptul că anumite părţi din alte ţări ar trebui să aparţină statului lor de apartenență.
Aproximativ 67% dintre maghiari sunt de acord cu faptul că anumite părţi ale ţărilor vecine ar trebui să aparţină Ungariei, în timp ce în Turcia şi Grecia procentajul este de 58%, respectiv 60%.
