Conflictul dintre Israel şi palestinieni

Alexandru-Marian Crenganiș

Cele 11 zile de conflict între Israel şi grupările palestiniene din Gaza s-au soldat cu sute de morţi şi cu importante pagube material și au testat în condiţii reale sistemele de apărare aeriană israeliene luate la asalt la propriu de rachetele lansate de  Hamas.

Cel mai recent conflict dintre Israel și Hamas a fost început de Hamas, când, la 10 mai, a lansat  rachete asupra Israelului după ce sute de palestinieni au fost răniţi în confruntările cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim. După aceste atacuri, Israelul a lansat o operaţiune menită să decimeze capacităţile militare ale militanţilor. Gaza a suferit distrugeri masive, în vreme ce israelienii au fost în bună parte apăraţi de un sistem performant anti-rachetă.

Conform Israeli Air Force (IAF), aproximativ 4.340 de rachete au fost lansate din Fâşia Gaza spre teritoriul israelian. Dintre acestea aproximativ 640 au fost lansări eşuate, iar rachetele au căzut în Fâşia Gaza. Folosit în condiţii reale de luptă, sistemul de apărare aeriană Iron Dome a avut o rată de interceptare de aproximativ 90%.

De asemenea, forțele israeliene au lovit zeci de posturi de lansare a rachetelor din Fâşia Gaza, situate atât deasupra cât şi sub pământ. IAF a folosit în aceste misiuni dronele, iar sistemele de rachete au fost lovite imediat după ce primul vector a fost lansat de Hamas. Numai în ultimele zile IAF a lovit aproximativ 430 de lansatoare mobile de rachete ale Hamas şi ale Jihadului Islamic, precum şi peste 20 baze de lansare a rachetelor.

Luptele s-au soldat cu  cu cel puţin 232 de morţi în tabăra palestiniană, dintre care 65 de copii şi numeroşi luptători ai Hamas şi ai Jihadului Islamic şi 12 morţi în tabăra israeliană, dintre care un copil, o adolescentă şi un soldat.

Pentru a înțelege mai bine acest conflict, trebuie să ne întoarcem în timp acum 100 de ani. Întreg conflictul a explodat în urmă cu 100 de ani, când Marea Britanie a preluat controlul în regiune.

Tensiunile dintre cele două popoare au crescut când comunitatea internaţională a dat Marii Britanii sarcina de a înfiinţa o „casă naţională” în Palestina pentru evrei. Pentru evrei aceasta era casa lor ancestrală, dar arabii palestinieni au revendicat teritoriul respectiv şi s-au opus mişcării.

Între anii 1920 şi 1940, numărul evreilor din acea zonă a crescut, mulţi dintre ei fugind de persecuţiile din Europa. Violenţele dintre evrei şi arabi, dar şi împotriva stăpânirii britanice au crescut.

În 1947, ONU a votat ca Palestina să fie împărţită în două state, evreu şi arab, Ierusalimul devenind un oraş internaţional. Planul a fost acceptat de liderii evrei, dar a fost respins de partea arabă şi nu a fost niciodată pus în aplicare.

În anul 1948, britanicii s-au retras din zonă, iar liderii evreilor au declarat crearea statului Israel. Mulți palestinieni s-au opus acestei decizii, iar războiul a început. Un an mai târziu, luptele au încetat ,dar Israelul controla deja o mare parte din teritoriu.

Iordania a ocupat teritoriul care a devenit cunoscut sub numele de Cisiordania, iar Egipt a ocupat Gaza. Ierusalimul a fost împărţit între forţele israeliene la vest şi forţele iordaniene la est. Pentru că nu a existat niciodată un acord de pace (fiecare parte a dat vina pe cealaltă), au fost mai multe războaie şi lupte în deceniile care au urmat.

Cele mai dese conflicte și tensiuni sunt între Isreael și palestinienii care locuiesc în Ierusalimul de Est, Gaza și Cisiordania.

  Gaza este condusă de un grup militant palestinian numit Hamas, care a luptat în mai multe rânduri cu Israel. Israel şi Egipt controlează frontierele cu Gaza pentru a împiedica Hamasul să îşi procure arme.

Hamas  este considerata o organizatie terorista de numeroase tari occidentale. Hamas este o organizatie islamica militanta fundamentalista care opereaza in Cisiordania si Fasia Gaza. Numele Hamas este un acronim de la “Harakat Al-Muqawama Al-Islamia” (“Miscarea Islamica de Rezistenta”). In araba, “hamas” inseamna “entuziasm”. Miscarea are departamente dedicate activitatilor religioase, militare, politice si de securitate. Aceasta desfasoara un program social si administreaza numeroase scoli, spitale si institutii religioase. Ea dispune de personal de securitate format din 12.500 de persoane.

Gruparea a inceput sa comita atentate sinucigase impotriva unor tinte civile si militare israeliene la jumatatea anilor ’90. Potrivit Consiliului pentru Relatii Externe, Hamas ar fi ucis peste 500 de persoane in mai mult de 350 de atacuri teroriste separate, incepand din 1993.

Statele Unite vor să „reconstruiască” relația cu palestinienii, recunoscând în același timp „dreptul” Israelului de a se apăra, a pledat recent secretarul de stat Antony Blinken după discuțiile cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele palestinian Mahmoud Abbas.

"Este posibil să reluăm eforturile pentru a ajunge la o soluție în două state", israelian și palestinian, a declarat el în prima zi a unui tur al Orientului Mijlociu.

Sprijinită de comunitatea internațională, dar evitată de fosta administrație americană, această soluție rămâne „singura modalitate de a asigura viitorul Israelului ca stat evreu și democratic și, bineînțeles, de a le oferi palestinienilor statul pe care l-au ales”, a spus el în Ierusalim.

Călătoria lui Blinken își propune să consolideze un armistițiu fragil care a intrat în vigoare între statul evreu și mișcarea islamistă Hamas, aflată la putere în Fâșia Gaza, după 11 zile de război.

În timp ce secretarul de stat a vorbit cu liderii israelieni și palestinieni, el a spus că dorește să împiedice Hamas, care se află pe lista americană a organizațiilor teroriste, să „beneficieze” de eforturile de ajutorare a Fâșiei Gaza.

După întâlnirea cu Benjamin Netanyahu, căruia i-a reafirmat „sprijinul deplin pentru dreptul Israelului la autoapărare”, Blinken a fost primit de președintele Autorității Palestiniene din Ramallah, în Cisiordania ocupată.