Balcanii de Vest: următorul val de extindere a UE?
Alexandru Crenganiș
După cum știm, actuala agendă de extindere a Uniunii include statele din Balcanii de Vest, fiind deschise negocieri de aderare cu Muntenegru (2012) şi Serbia (2014). În schimb, în anul 2020 s-a stabilit deschiderea negeocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, în timp ce Bosnia și Herțegovina și Kosovo au primit statutul de potențiali candidați.
Deși Comisia Europeană a adoptat, în anul 2018, Documentul privind Strategia de Extindere, în care se enunță anul 2025 ca posibilă dată de aderare pentru Serbia și Muntenegru, această dată pare în prezent imposibil de realizat.
Următorul val de extindere exte incert, deoarece Uniunea a început să se axeze pe consolidare internă,. mai ales după Brexit, lăsând în planul doi expansiunea. În prezent, UE se axează pe combaterea pandemiei, redresarea economică și Acordul verde. De asemenea, au mai apărut noi crize precum criza prețurilor energiei și criza migranților de la granița poloneză.
Deși pare că a fost lăsată în planul doi extinderea către Balcani, în anul 2020 Comsia a adoptat “Comunicarea privind politica de extindere a UE” și „pachetul din 2020 privind extinderea”: rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declart la acea vreme : ”Cetățenii țărilor din Balcanii de Vest fac parte din Europa, iar locul lor este în Uniunea Europeană”.
Executivul european semnalează că realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției.
Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. În schimb, Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente, consideră executivul european.
În ceea ce privește Kosovo, Bruxellesul apreciază că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și că este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.
De asemenea, tot în anul 2020, în octombrie, Comisia Europeană a adoptat un Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de 9 miliarde de euro, pentru a stimula redresarea economică pe termen lung a regiunii, a sprijini tranziția verde și digitală, precum și pentru a promova integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană.
La 6 octombrie a.c. a avut loc în Slovenia un Summit UE-Blcanii de Vest. Uniunea Europeană și-a reafirmat cu această ocazie angajamentul pentru extinderea blocului comunitar, însă nu a stabilit un termen concret pentru extindere.
"Uniunea Europeană reafirmă susţinerea fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi salută angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest pentru perspectiva europeană, ceea ce este în interesul nostru strategic reciproc; extinderea rămâne opţiune noastră comună strategică. UE reconfirmă angajamentul faţă de procesul de extindere şi faţă de hotărârile în acest sens, pe baza reformelor credibile ale partenerilor, pe baza condiţionalităţii corecte şi riguroase şi a principiului meritelor proprii", arată Declaraţia summitului UE de la Brdo, Slovenia.
Totuşi, liderii Uniunii Europene şi ai statelor membre nu au stabilit termene clare pentru integrarea Albaniei, Bosniei-Herţegovina, Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord şi a Kosovo.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a admis că Uniunea Europeană nu poate ascunde faptul că există disensiuni privind continuarea procesului de extindere. "Cu toată sinceritatea, există discuţii la nivelul celor 27 de state membre privind capacitatea de a admite noi ţări", a afirmat recent Charles Michel.
La rândul său, cancelarul în exerciţiu al Germaniei, Angela Merkel, a declarat că Uniunea Europeană nu trebuie să stabilească termene de extindere. "Eu nu cred că trebuie fixate termene, eu cred că trebuie să ne respectăm promisiunile. Când sunt întrunite condiţiile, aderarea poate avea loc", a argumentat Angela Merkel.
După summitul din 6 octombrie a.c., Comisia a adoptat, la 19 octombrie a.c,, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană.
Conform acestui document, Muntenegru și Serbia au acceptat aplicarea metodologiei revizuite. Primele conferințe politice interguvernamentale cu Muntenegru și Serbia au avut loc în iunie 2021 și au oferit o direcție politică pentru procesul de aderare a acestora.
Conform evaluării, în Muntenegru există un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Însă, totodată, Muntenegru trebuie să își intensifice în continuare eforturile de soluționare a problemelor nerezolvate, inclusiv în domeniile critice ale libertății de exprimare, ale libertății presei și ale luptei împotriva corupției și a criminalității organizate.
În ceea ce privește Serbia, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și normalizarea relațiilor cu Kosovo, pe de o parte, și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele, pe de altă parte.
Albania și Macedonia de Nord continuă să îndeplinească condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare și ambele țări au avansat în mod constant pe calea reformelor UE. În schimb, în Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Din cauza disputelor politice, nu a fost constatat un progres semnificativ al celor 14 priorități-cheie.
În Kosovo, alegerile din 2021 au dus la crearea unui nou guvern, care se bucură de o majoritate parlamentară destul de mare. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.
Evaluare: Deși nu știm cu certitudine când va avea un nou val de extindere a Uniunii, putem fi siguri că Uniunea sprijină statele din Balcanii de Vest, pentru a se îndeplini toate cerințele de aderare, dar, deși statele respective se bucură de sprijin, acestea trebuie să facă la rândul său eforturi pentru realizarea reformelor necesare, eforturi fără de care orizontul temporal al extinderii nu poate fi apropiat.
