Summitul NATO de la Madrid

Alexandru Crenganiș

Liderii statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) s-au reunit la 29-30 iunie 2022, la Madrid, într-o întâlnire importantă la nivel înalt pentru viitorul organizaţiei, precum şi în contextul situaţiei tensionate de la graniţa flancului estic al NATO, generată de conflictul din Ucraina.

Statele membre NATO au convenit în cadriul Summitului o serie de schimbări transformative radicale în ceea ce privește Alianța militară occidentală, inclusiv o creștere a numărului de trupe dislocate în Europa. Este vorba despre 300.000 de soldați pe întreg continental, care vor fi plasați în stare de alertă maximă pentru situația în care Rusia amenință cu un atac militar împotriva oricărui membru al NATO.

Aliații au adoptat  totodată un nou Concept Strategic, în care se precizează fără echivoc că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității euro-atlantice. De asemenea, Marea Neagră este menționată în premieră într-un document strategic al NATO. Noul concept reconfirmă angajamentul NATO pentru securitatea aliaților de pe flancul estic, dar face referire și la o prezență militară terestră substantială și persistentă.

Chiar înainte de summit, președintele american Joe Biden a anunțat că România va avea o prezență militară americană suplimentară, fiind vorba de 3.000 de soldați și 2.000 de functionari. Iar grupul de luptă înființat de NATO în România poate fi, la nevoie, ridicat la dimensiune de brigadă.

  „Vom menține brigade rotative adiționale: 3000 de luptători și 2000 de angajați cu sediul în România. Ne vom îmbunătății strategia rotativă a echipelor dislocate în Țările Baltice”, a declarat Joe Biden în marja Summitului.

Președintele SUA a mai anunțat și prezența a două escadrile de avioane de luptă F-35 în Marea Britanie și două distrugătoare marine în Spania.

De asemenea, Marea Britanie va aloca un plus de 1.000 de soldați britanici și va oferi unul dintre cele două noi portavioane pentru apărarea Estoniei, iar în Estonia va disloca aproximativ 1700 de militari.

În cadrul Summitului, Finlanda și Suedia au fost învitate oficial  să se alăture NATO, după ce cele două state candidate au semnat un acord cu Turcia. Până la semnarea acestui acord, Turcia nu era de acord cu primirea celor două state în alinață, Ankara folosindu-se în acest sens de argumente ce țin de propria securitate. Aderarea celor două țări este în prezent ratificată individual de către parlamentele celor 30 de state.

Pentru prima dată, un document strategic NATO face referire și la China. Această schimbare de strategie față de China vine după ce Beijingul a început să-și îndrepte atenția în anumite zone strategice, intrând în coliziune cu NATO, dar și după ce au apărut temeri din ce în ce mai mari că aceasta are în vedere invadarea Insulei Taiwan.

În documentul strategic al NATO se afirmă că „operațiunile hibride și cibernetice malițioase ale Chinei, precum și retorica sa de confruntare și dezinformarea, vizează aliații” și că „ambițiile declarate și politicile coercitive ale Chinei pun la încercare interesele, securitatea și valorile noastre”.

Alianța NATO a convenit, de asemenea, asupra unui nou mod de calculare a costului emisiilor de carbon în domeniul apărării.

Stoltenberg a descris criza climatică drept o „provocare definitorie a timpului nostru” și a declarat că alianța „nu poate alege între a avea armate ecologice sau armate puternice; trebuie să fie ambele”.

De asemenea, liderii s-au angajat să crească cheltuielile pentru apărare. Obiectivul NATO, conform căruia 2% din PIB-ul fiecărei țări trebuie cheltuit pentru apărare, va fi considerat în viitor „mai degrabă un prag decât un plafon”, a declarat Stoltenberg.

Acest Summit a mai reprezentat o premieră, deoarece Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă au participat pentru prima dată la un summit NATO. Prin participarea acestor state, NATO a dorit să transmită un semnal clar de coeziune și solidaritate Moscovei.

Acest summit a fost unul plin de provocări și probleme. Pentru prima dată, NATO face referire la China într-un document strategic, dar, în același timp, Alianța recunoaște că Rusia reprezintă cel mai mare pericol la adresa NATO.

De asemenea, decizia de a mări forța de reacție a NATO de la 40.000 de soldați la 300.000 de militari reprezintă o premieră. Prin această decizie, NATO dorește să descurajeze Federația Rusă. În același timp, acest summit a dorit să arate Moscovei unitatea celor 30 de state membre NATO și a aliaților acestora. În mare măsură, mesajele transmise au avut credibilitate și forță, majoritatea experților apreciind că Summitul respectiv va reprezenta un episod relevant în istoria dezvoltării Alianței.