Alegerile parlamentare din Estonia
Dorin Melnic
La data de 5 martie a.c. au avut loc alegeri parlamentare în Estonia. Potrivit comisiei electorale, prezența totală de vot a fost de 63.5%.
Partidul Reformist Estonian de centru-dreapta al prim-ministrului Kaja Kallas s-a clasat pe prima poziție, cu un scor de 31.6% din voturi, în timp ce Partidul Poporului Conservator din Estonia (EKRE), principala forță eurosceptică a țării, a obținut 16% din voturi. De asemenea, Partidul de Centru a obținut 14.7%, Estonia 200 a obținut 13.5%, Partidul Social Democrat a obținut 9.4% și Isamaa (Patria) a obținut doar 8.3%.Pentru a rămâne la putere, Reformiștii vor trebui din nou să formeze o coaliție cu unul sau mai multe partide din Riigikogu, parlamenul unicameral cu101 de membri al Estoniei.
,,Acest rezultat ne va oferi un mandat de a contrui un guvern eficient’’, le-a spus Kallas colegilor ei de partid și susținătorilor, la un hotel din capitala Tallinn, după afișarea rezultatelor.
,,Ajutorul acordat Ucrainei va rămâne necondiționat, deoarece alte partide, în afară de EKRE și Centrul, au ales aceeași direcție’’, a adăugat prim-ministrul. ,,În timpul noului mandat, va trebui să întreprindem noi reforme în ceea ce privește tranziția la energia verde și să investim mai mult în securitatea noastră. Vecinul nostru agresiv stă mereu cu ochii în patru’’.
Împreună cu Sanna Marin (prim-ministrul Finlandei), Mette Fredriksen (prim-ministrul Danemarcei), Katrín Jakobsdóttir (prim-ministrul Islandei) și Annalena Baerboeck (ministrul de externe al Germaniei), Kaja Kallas face parte dintr-o generație nouă de femei lideri politici în Europa pentru care liberalismul social (și în cazul lui Kallas și cel economic) reprezintă curentul politic căruia îi sunt ferm asociate, iar orice slăbiciune în fața agresiunii rusești în Ucraina este întâmpinată de către aceștia cu multă determinare.
Estonia, o țară cu 1.3 milioane de locuitori, care se învecinează cu Rusia, este membră a UE și NATO și a condus apeluri internaționale în ultimul an pentru mai mult sprijin militar oferit Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. Deși aproape un sfert din populația Estoniei este formată din etnici ruși, nu există o simpatie semnificativă pentru invazia rusă în rândul partidelor politice estoniene.
Partidul de Centru, cel mai popular din punct de vedere istoric printre estonienii vorbitori de limbă rusă, însă care a susținut politica guvernamentală cu privire la Ucraina și Rusia, a primit cu 28% mai puține voturi decât a primit la alegerile anterioare din 2019.
Partidul de extremă dreaptă EKRE, care este membru al Grupului Identitate și Democrație din Parlamentul European, a avansat pe a doua poziție, dar a scăzut de la un scor de 17.8%, cel obținut în 2019. Liderul partidului, Martin Helme, a făcut declarații nefondate de fraudă electorală după ce au venit rezultatele votului electronic, care au reprezentat 51% din totalul voturilor exprimate.
,,Nu am greșit cu nimic. Am făcut totul corect și cu onestitate, spre deosebire de aceia (Reformiștii) care ne-au furat victoria binemeritată’’, a afirmat Helme.
În cadrul campaniei electorale, EKRE s-a pronunțat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev, a cerut oprirea sosirilor de refugiați ucraineni și rate mai scăzute de imigrare pentru a proteja lucrătorii locali, criticându-i și pe Reformiști pentru rata inflației de 18.6% a țării, una dintre cele mai mari din UE.
La rândul ei, Kallas a susținut că este în interesul Estoniei să ajute Kievul. Invazia pe scară largă a Ucrainei a stârnit temeri la Tallinn că o victorie rusă ar putea încuraja Kremlinul să-și îndrepte atenția asupra altor state pe care le-a controlat în epoca sovietică, inclusiv națiunile baltice Estonia, Letonia și Lituania.
Ea spune că apărarea țării rămâne puternică, deoarece Statele Unite și alți aliați NATO au furnizat arme de top, cum ar fi sistemul de rachete HIMARS, Ucrainei și, de asemenea, Estoniei.
Estonia este prima țară care a permis votul prin internet la alegeri. Pe plan internațional, procedura este controversată în multe aspecte din pricina îndoielilor cu privire la fiabilitatea acesteia.
Totuși, votul electronic a fost acceptat până la urmă de populație: la prima încercare la alegerile locale din 2015, puțin sub 2% din voturi au fost exprimate online. De data aceasta, conform statisticilor, aproximativ 313 000 de alegători au votat electronic – o creștere de peste 65 000 în comparație cu alegerile din 2019.
Spre deosebire de votul tradițional, votanții electronici pot să se răzgândească până la închiderea urnelor – doar ultimul vot exprimat este numărat.
Concluzii: Alegerile parlamentare din Estonia au demonstrat că, în contextul geopolitic extrem de fragil din Europa, populația estoniană este conștientă de riscuri, punându-și toată încrederea în forțele politice care mizează pe UE și NATO.
