Președinția braziliană a G20

Dorin Melnic

          Brazilia a preluat președinția rotativă a G20 pentru un mandat de un an, începând cu data de 1 decembrie a.c., funcția respectivă fiind deținută până la acea dată de India. Este pentru prima oară când Brazilia ocupă această poziție într-un astfel de format; în 2008, țara a prezidat G20 la nivel ministerial.

          Grupul celor Douăzeci – G20 – reprezintă un forum pentru cele mai mari economii ale lumii pentru a se coordona asupra problemelor-cheie ale politicii globale. Țările G20 includ 85% din producția mondială și două treimi din populația globală.

          Acest grup este format din Uniunea Europeană și 19 țări, un total de economii emergente și avansate. La summitul ei de conducere G20 din septembrie a.c., India a invitat Uniunea Africană – reprezentând 55 de state de pe tot continentul – să devină membru cu drepturi depline al grupului.

          O astfel de mișcare a subliniat rolul auto-prescris al prim-ministrului indian Narendra Modi de a apărea ca un ,,părinte al democrației’’ pentru a atenua dificitul global de încredere dintre națiunile bogate și sărace.

          Fiind acum șansa Braziliei de a se evidenția politic pe scena internațională, prioritățile președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva vor fi prezente în mod activ pe agenda G20, după cum urmează:

• combaterea foametei, sărăciei și inegalității; ,,Nu mai poate fi explicat faptul că o lume atât de bogată, cu atât de mulți bani care traversează Atlanticul, să aibă încă sute de milioane de oameni care să trăiască la limita subzistenței’’, a declarat recent Lula.

• planuri de acțiune pe cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (economică, socială și de mediu);
• reformarea guvernanței globale.

          Este de așteptat ca Brazilia să susțină reforma instituțiilor de guvernare globală, astfel încât acestea să reflecte geopolitica actuală. De la preluarea mandatului de președinte, în multiple discursuri în cadrul diferitor organisme internaționale, Lula a precizat că actualul model de guvernare, creat după cel de-al Doilea Război Mondial, nu mai reprezintă dinamica geopolitică a secolului al XXI-lea. În opinia sa, este necesară o reprezentare echitabilă a țărilor emergente în organisme precum Consiliul de Securitate al ONU și în instutuții de finanțare precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, pe cele din urmă criticându-le pentru împrumutarea statelor cu sume mari de bani, dar fără să contribuie în mod substanțial la schimbări în bine.

          Totodată, cu o săptămână înainte de preluarea președinției grupului, Lula a găzduit un summit virtual cu liderii G20 în care și-a exprimat speranța că ,,un acord israeliano-palestinian de încetare a focului va deschide calea pentru o soluție politică de durată a conflictului’’.

          Brazilia a menținut de multă vreme sprijinul pentru o soluție cu două state în Orientul Mijlociu. De la atacurile Hamas din 7 octombrie a.c. și de la bombardarea israeliană a Gazei, liderul brazilian a cerut în repetate rânduri oprirea definitivă a ostilităților.

          Pe de altă parte, Lula i-a înfuriat pe partenerii săi occidentali, sugerând că Federația Rusă și Ucraina împărtășesc responsabilitate comună pentru conflictul lor. El i-a susținut public atât pe președintele chinez Xi Jinping, cât și pe președintele rus Vladimir Putin, pentru a participa la summitul G20 de la Rio de Janeiro de anul viitor.

          Națiunile grupului au fost divizate de războiul din Ucraina (invazia pe scară largă a Moscovei din februarie 2022), Putin refuzând să participe la summitul G20 de la New Delhi din septembrie a.c. pentru a evita izolarea sa diplomatică la nivelul grupului.

          ,,Nu putem lăsa problemele geopolitice să încetinească agenda G20 a discuțiilor’’, a intervenit dur Lula în cadrul summitului. ,,Nu avem nici un interes să rămânem divizați. Avem nevoie de pace și cooperare în loc de conflict!’’.

          De asemenea, liderul brazilian a declarat pentru presa din India că, dacă Putin va veni în Brazilia pentru a participa la următorul summit G20, acesta nu va fi în nici un caz reținut și arestat.

          În concluzie, dacă președinția anterioară a G20 a fost mai degrabă bazată pe afaceri interne, spiritul de inițiativă al lui Lula îi conferă statutul de candidat potrivit pentru a încerca să influențeze o viitoare ordine mondială fără decalaje de ordin economic și politic între țările dezvoltate și emergente. Indiferent de gravitatea crizelor internaționale și de responsabilitatea purtată de unii actori statali pentru declanșarea acestora, președintele brazilian pare a manifesta o atitudine pragmatică, pledând pentru construirea unor “dialoguri intensive unde fiecare voce poate conta” în dauna identificării de vinovați pentru problemele actuale ale sistemului de relații internaționale.